Vrabia şi rândunica (2006)

O rândunică obosită
Pe meleaguri ajungând,
A sosit la cuib grăbită
Să-l repare că e frânt.
Vrăbiuţa, gospodina,
Neştiind că-i cuib străin
A intrat în cuibuşorul
Rândunicii locuind.
-Ce drept ai de ai intrat
 Aice tu, amică?
 Păi, nu ştii, tu l-ai lăsat
 În toamna, rândunică.
-Câtă muncă ai depus
 Acum să fie-al tău?
-Am făcut unul din paie
 Dar s-a dărâmat, zău...
 Dar, de ştii cum să îl faci -
 Fă unul lîngă mine
 Şi asta va dovedi
Că sânte vecine
-Nu! Căci eu o vară-ntreagă
 Am tot muncit de zor,
 Dar tu într-o clipită
 Ai intrat în cuibuşor...

   Aşa se-ntâmplă şi în lume
   Când unii strâng şi-agonisesc,
   Dar alşii fără de ruşine
   Averea lor o stăpânesc.

Bunicuţa mea (2006)

Buna mea bunică, ce mult te-aş iubi,
Dacă lângă mine, tu aici vei fi.

Eu încă de mică am vrut să te am,
Dar şi de bunică sânt copil orfan.

Ce mult bunicuţ-o, vreau să te cuprind,
Cu recunoştinţă, dar cu lacrimi plâng...

Mi-ai crescut părinţii şi i-ai părăsit,
Ai pleacat de unde nimei n-a venit...

Astăzi, bunicuţ-o, este ziua ta
Şi-aş vrea cu plăcere să-ţi dărui ceva,

Dar de sus din ceruri mă priveşti mereu,
Eu însă, bunic-o, nu-ţi ştiu chipul tău.

Păstrează-ţi sufletul curat (2006)

Cum la naştere eram
Un copil nevinovat,
De atunci binevoiam
Să am sufletul curat.

Căci în viaţă neaparat
Tu pe cineva iubeşti,
Fie fată sau băiat
Important e cine eşti.

De-ntâlnit nu e păcat,
Te-ntâlneşti, dar ţine minte:
Să fii cu sufletul curat
Şi gingaş ca mai înainte.

Ascultă-ţi inima ce-ţi spune,
Căci ea-ţi şopteşte ne-ncetat
Să faci în viaţă lucruri bune,
Să fii ca nufărul curat.

Păstrează-ţi sufletul curat
Ca roua ce ade dimineaţă,
Şi fericit, şi împăcat...
Să fii trăind întreaga viaţă.

Nu refuza la fericire, bucurie...
Şi tot ce-ţi este dat.
Să-ţi fei asta o mândrie -
Că eşti cu sufletul curat!

Este ca un semn ceresc
Ce de la domnul e lăsat.
Şi eu pe cineva iubesc,
Dar sufletu-mi este curat!

Împărat - Mântuitor (15 mai 2008)

Nimeni nu-i pe lume şi nici nu va fi
Să cunoască tot ce moare şi se naşte,
Pe unii să îi poată mântui,
Iar pe rest, în viaţă să-i adeşte.

El este prezent în toate generaţii,
Doar El e cu bine întregului popor.
Înlocuit în veci nu poate fi de alţii,
Unicu-mpărat vădit mântuitor.

A îndurat batjocuri grav şi crunte,
Multe înjosiri atunci le rezista,
Scăldat în vorbe grele, reci şi multe
Răstignit pe Crucea Sfântă sta.

Dar cu credinţa Sa şi cu a Sa putere,
A coborât pe lume privind în jur senin
Şi n-a permis duşmanilor să spere
La moartea Lui, deoarece-i creştin.

Părăsind mormântun-n care a zăcut,
Piatra grea în părţi a lăturat
Şi-a dovedit că nu poţi fi pierdut
Dacă ai credinţă cu adevărat.

El stă şi azi de-a dreapta, Sus în ceruri
Şi ne priveşte zilnic suspinând.
Încearcă să ne-ajute-n mii de feluri
Cum să trecem viaţa pe pământ...

Ţara mea (iunie 2007)

Ţara mea, Moldova mea,
Tu, floarea ce de altă dată,
Cu ce-a greşit inima ta
De ai ajuns aşa săracă?

De mic copil eu te-am iubit
De-atât că m-am născut în tine
Şi graiul sfânt l-am învăţat
Crezând în ziua cea de mâine.

Păşeam pe drumuri de cu zori,
Pe drumurile ţării mele...
Părea împresărat cu flori
Şi cu petale de lalele.

În şcoala ta am învăţat
Patria mea, Moldovă - mamă.
Mereu în versuri te-am cântat
Cu alţi copii ce-i am de-o seamă.

Eu te iubesc aşa cum eşti...
Săracă eşti, dar eşti a mea,
La vatra casei părinteşti
Pe unde alergam cândva.

Tu, ţara mea, mândria mea
Chiar dacă astăzi eşti săracă,
Vom creşte şi te-om ridica
În slăvi, să fii ca altă dată!

Iarna în toi (februarie 2007)

Când priveşti în depărtare
Câmpiile în zare-s ninse,
Prin potopul de ninsoare
Abia zăreşti lumini aprinse.

Ca un sunet se aude
Peste toată ţara mea,
Pe câmpii şi-acum răsună
Glasul fulgilor de nea.

Când te afli în ninsoare
Te cuprinde un fior:
Mii de fulgi cu disperare
Spre pământ plutesc uşor...

Matematica (mai 2006)

Matematica de zi cu zi,
Copii, e la toţi trebuincioasă,
E ca un dar ce nu-l poţi preţui
Care ne face viaţa mai frumoasă.

Dacă nu pricepi a socoti
Nici nu ştii să preşuieşti valoarea
Muncii tale cea de zi cu zi
Şi rămâi cu munca şi sudoarea.

Încă din antichitate,
Arhimed - matematicianul grec,
Şi Heron, Gouse, Rene Descarter...
Ne-au lăsat materiale-ntregi.

Matematica este regină
A tuturor ştiinţelor din lume,
E ca prima floare din grădină,
E ca primul dor ce-l ai anume...