Într-o zi de primăvară,
Mateevici Alexei,
A venit pe lume, doară
S-o descrie-n felul ei.
Prea frumos a spus poetul
Despre limba ce-o vorbim,
Despre graiul, universul...
Şi chiar tot ce noi iubim.
Dar o boală grea, anume,
Care viaţa i-a curmat,
Mi l-a despărţit de lume
Ţintuindu-l greu la pat.
Şi s-a stins ca o făclie,
Nici 30 de ani n-avea.
Traduceri, proză, poezie...
Din viaţa lui ne dăruia.
Azi ceteşte-o lume-ntreagă
Pozia lui cu drag,
Scrisă despre limba dragă,
Despre dragul său meleag.
Mateevici, noi sântem
Urmaşii tăi, şi te iubim
Şi mereu o să cântăm
Despre limba ce-o vorbim!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu